Doliu.

Mă îmbrac în negru pentru că sunt în doliu după ceea ce aş fi putut să fiu.
Statisticile arată că o pasiune durează exact 317.5 zile(mă întreb ce s-o fi petrecând în ultima jumătate de zi).
Toată lumea se întreabă de ce nu ştiu care minte, e simplu. Toată lumea minte pentru că adevarul e dezamăgitor. Oricum, cu căt înaintezi mai mult in materie de relaţii descoperi că nu perfecţiunea este ceea ce te interesează defapt, ci adevărul şi devi brusc nefericit, problematic şi începi sa gândeşti din ce în ce mai mult. Fuck it, am încercat, am încercat din răsputeri să nu mă indrăgostesc de A, pentru că cine s-a fript in ciorbă începe să sufle şi in iaurt. Am încercat sa mi-o imaginez ca fiind o caraghioasă, îmi ziceam ca trebuie să o urăsc, să o detest, apoi, in clipa următoare, când vedeam o poză cu ea, o vedeam pe mess sau îi auzeam vocea adorabilă şi tandră la telefon cădeam brusc în admiraţie, uimit de atâta frumuseţe delicată, de părul minunat pe care îl numea "pleata regala".. Doamne cum mai binecuvântam toţi sfinţii că mi-au dat şansa de a întâlni o asemenea creatură. Pur şi simplu nu mă pot opri să nu mă gândesc la ea. Credeam că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine, dar nu merg bine deloc. E o chestie de epidermă, adică de nedreptate..